TINERI AUTORI

George VASILIEVICI
tineretea
prietenului Marin Mincu

tineretea nu are nevoie de mine.
a învătat să se fecundeze singură.
mă aruncă peste umăr si nu se mai
uită înapoi. priveste fix înainte
si în ochii ei înoată fericiti pestii
perfect adaptati la uleiul fierbinte.

gîndul frumos
vine mereu gîndul frumos
construit din cuvinte frumoase
si grele
ce nu pot fi mutate de la locurile lor.
vîntul din creier e foarte puternic.
el smulge pomii din pomi.
arunca bila de plumb cît colo
ca pe un punct pus după ideea
de libertate a detinutului
de la un capăt la fiecare capăt
al gîndului frumos
si acolo mereu aterizarea.
aterizarea bilei de plumb
la celălalt capătul al gîndului frumos
zburînd pînă la sine peste toate
astea, acolo unde vidul bolboroseste ceva
în somn
se întoarce cu viata la noi
si doarme pînă în prima clipă a lumii
visînd mereu gîndul frumos si rîsul
i se aude din camera cealaltă
rîs de copil înfundat cu pauza din
semnul exclamării.

 

noi

noi sîntem mai rapizi ca pămîntul pe care călcăm
mai iuti ca iubirile pe care le lansăm
ajungem la destinatie înaintea noastră
ajungem în pămînt înaintea pămîntului
în femeie înaintea iubirii
în copil înainte de mamă.

poem narcisist

ce mai! sînt perfect!
musc cu poftă din viată
mă ling pe fată cu limba
electronică si aspră a ceasului
primit de la tine. asa este
mereu cu darurile făcute
din iubire, sînt de la început
în afara ei.

capul din nori
sînteti campion!
poftiti coronita de rădăcini
înfipte-n cer.
florile cresc în cap.

limba
limba pămîntului este despicată la vîrf
în peste sase miliarde de limbi
fiecare greu de înteles si foarte dureroase
cînd le scăpăm  pe inimile goale ale
celorlalte
limbi.