Miljurko VUKADINOVIC

7 ZILE SI 7 NOPTI DE POST

LA NEW YORK

O zi sînt un minoritar care

doreste binele comunitatii si un oarecare pui

marti sînt omul recent

fara echilibru sexual

joia sînt numai un nord-irlandez

în trecere

vineri chiar moara de vînt saraca

sîmbata sînt singurul tip orto

dox dependent de societatea

democratica si cruda

duminica sînt acelasi nimic cazut

în relativism policultural

si cultivat, iar

cultivarea mintii si a sufletului

constituie idealul ori

carui om cu scaun

la cap

RAPSODIA STRADALA

Catre Andrei Codrescu

Altfel spus, strada e

o afacere libera,

un cîmp exterior de forte,

cîmp lipsit de dependenta

de Dumnezeu

si de L&M

Dramatic vorbind, nu

ma plimb prin 7th Avenue

si nu sînt închis

sau izolat: scriu si traiesc

din „lumea creata Acolo” unde

zid nu rimeaza

cu partid.

TREGEDIA NAVEI POSTMODERNITATII

„Internetul, aceasta retea

de înfratire între toti oamenii lumii” m-a para

sit în duminica blestemata. Am rezi

stat ca Omul

trecator, ca scribul si mast urbator-ul bibliofil.

Dar din rafturile de jos mi-a sarit în ajutor Roman

Patapievici: „…problema

dificultatii omului de a comunica cu

semenii sai nici nu mic

soreaza dis tantele dintre noi..”

Scribul a devenit o nava

pe mare,

în conditii vitrege (uitare de

parinti, ca si alte haine sînge

roase ale lui Dumnezeu).

PROFESIA MEA

La prima vedere – gorila iar

pielea obrazului ca un popou de bebelus,

Seful Comisiei,

groaznic ca sedativ

Si mai stiti ceva?

Numai poezie stiu.

În ce limba?

În toate limbile lumii, De

fapt în limba mea. Am

construit, stiti, limba mea si

o moara de vînt.

(Eu curg prin degetele-mi

ca prin gratii, dispar

Si cîte ore se face asta zilnic?

(La prima vedere – gorila, dar

grosolan, chiar si urît)

Toata viata, am spus si am si sters-o.

Cei mai tari calatoresc.

ÎMPARATIA VASELOR

Spalarea vaselor este ca si spalarea

cadavrelor. Mostenesc grasimea

lucrurilor manuale

de la un mexican tare

obosit.

Sîntem atît de multe, în cor

cîntau vasele.

Sîntem atît de putini, în cor

cîntau spalatorii.

Sînt atît de putin, în cor

am tras mie în

barba deja albita.

Micutul si Nimicul

sînt spalarea vaselor, adauga

modesta mea persoana. Nu

ma îndepartez de Bucatarie, nici

nu parasesc

Împaratia

vaselor.