Oana ZAHIU

 

În căutarea ursilor polari

pe strada de lângă biserică

un bătrân mătură frunzele în fiecare dimineată

soarele îsi ascute ghearele pe caldarâm

rapace

ca un cataclism care asteptă

de prea mult timp să-si dezvelească dintii lumii

de la fereastra mea

liniste

îmi place să cred

că plutesc la altitudini uluitoare

enola gay face cu mâna

si lumea se opreste

cu respiratia întretăiată

e doar mănusa aia rosie

aici ne uitam fascinati cum iese abur din gură

de parcă între coaste am fi găzduit tăciuni

eram mici

si eu mândră

de căciula mea cu blănită de iepure

tata trăgea sania

iar umbra lui se înălta până aproape de stele

îmi doream

să am puterea să tin lumea pe umeri

un acrobat păsind gratios

pe coada unei libelule

 

*

ne-am sărutat aici

scurt si definitiv

inoubliable

si apoi am lăsat să treacă noapte după noapte

lilieci negri prinsi în pletele

unei mult prea frumoase

chiar nu mai tin minte

dacă purtai puloverul acela rosu

îti plăcea atât de mult

iar mie mi s-a asezat un fluture pe mână

trebuia doar

să nu ne miscăm

 

*

e suficient

să stai la fereastra mea

o mână desenează arabescuri de lumină

si pasărea s-a asezat pe pervaz

un turc cu creastă rosie

decupează soarele

în fanta creată

lumea mea în echilibru

îsi face culcus

prevestind o nouă era glaciară

în care mă voi putea uita în mine

ca într-un glob în care ninge