SUFLET ON LINE
Dr. A. KULAKOV
În căutarea suflului pierdut, ridiculizînd o anume suficientă hexagonală (oripilantă pentru orice român, care refuză însă a-i regăsi echivalentul mioritic), André Glucksmann găsea o formulare remarcabilă, pe care o citez si traduc din memorie, nereusind să găsesc textul în acest moment: „Dacă englezoaicele sînt roscate, francezii sînt cartezieni”. Dispretuitori peste poate fată de oamenii de culoare (exceptînd cazurile cînd, sub regimul prea-Luminatului Stejar de Scornicesti, porumbitele moldovalahe îsi luau zborul matrimonial spre Africa sau tările arabe), mioriticii nostri compatrioti ar putea spune: „Dacă negrii sînt animisti, românii sînt sufletisti”. Făcînd această subtilă remarcă, orice reprezentant al urmasilor întîlnirii dintre Decebal si Traian ar putea marca dubla noastră ruptură – fată de cei din Occident (cu suflet mic fată de al nostru, îngusti rationalisti ce n-au habar de cuvîntul dor –alt motiv de legitimă mîndrie idiomatică) si fată de Sălbatici, al căror suflet se reduce în imaginarul multora la dimensiunile membrului viril (obiect de invidie) si la presupusul caracter torid al negreselor (obiect de fantasmare).
De cei din urmă ne desparte lenea (a lor, evident), de ceilalti prea rigida punctualitate (în nici un caz a noastră). Abordînd cultura psihologică natională din cinci perspective (poporană, clericală, enciclopedică, filosofică si stiintifică), Herseni folosea eterna si fascinanta noastră marotă, pozitia geoculturală: „Patria noastră a fost totdeauna asezată la «răscruce de vînturi», încît a stat într-un contact neîntrerupt cu toate marile civilizatii europene, asiatice si africane” . Formularea privea orizontul clerical al cunoasterii sufletului. In cel poporan însă, problema era mai complicată. Se pare că – legati de cresterea vitelor si de cultura pămîntului, „oamenii de pe pămîntul nostru n-au putut nega animalelor si nici chiar vegetalelor un anume suflet, în întelesul de principiu al vietii, comun de altfel, pe aceeasi linie a vietii, cu al oamenilor”. Din învătătura crestină însă (denumită «propagandă» de distinsul cercetător, curbat sub orizontul rosu al ateismului oficial), s-a retinut pare-se în cultura poporană tendinta misogină (sufletul apartinea numai bărbatilor, nu si femeilor) . Acest fapt ar fi deja suficient pentru a explica, în cadrul analizei comportamentului national, violenta conjugală dar si o viziune perifolclorică asupra sufletului liric.
În domeniul discursului metaliric am auzit nu o dată formulîndu-se distinctia dintre poezia virilă (al cărui sediu îl bănuiti desigur, asa încît mă scutiti de folosirea unor termeni prohibiti de organul dirijat de Ralu K. Filip), care se prelungeste ca activitate de-a lungul vietii individului si poezia feminină, însotitoare a pubertătii, care trece rareori de pragul tranzitiei biologice. Pentru orice amator de speculatii sexopoetice am putea presupune că aici se manifestă diferenta dintre două tipuri de suflet, cel masculin si cel feminin, subarticulînd ruptura dintre anima si sufflitus, care ne-a rupt de orizontul limbilor romanice occidentale , mentinîndu-ne, virtual, în zona vocabularului de sorginte latină. Dar legătura semantică dintre suflet si respiratie se regăseste mai clar în alt cuvînt din lexicul psihologic si religios poporan si anume duh, ambivalent întrucît se referă la intelect cînd avem de-a face cu expresia sărac cu duhul si la găselnită verbală (vorbă de duh). Diferenta dintre viril si feminin apare astfel structurată pe două nivele:
• cel al suflului, corelat cu capacitatea pulmonară pentru opozitia dintre sexe si de un autor serios ca Emmanuel Mounier
• cel al duhului, deoarece vorbele de duh au o puternică dominantă pornografică în spatiul carpato-dunărean, iar o femeie nu-si poate permite să intre în acest teritoriu – mai ales în public – fără a risca să fie tratată drept....; pe de altă parte, femeile nu pot avea rolul de duhovnic în spatiul ortodoxiei. Paradigma masculină a sufletului în lirică este legată de poetul de largă respiratie, de vocea amplă desfăsurată în spatii mari, cea feminină de texte intimiste, eventual legate de universul copiilor. Între Păunescu, care a făcut disidentă cîntînd Conducătorul, si Ana Blandiana, a cărei imagine este legată de Motanul Arpagic, românii l-au preferat pe cel dintîi. Iar cînd, prin ‘90, în Piata Unirii, lidera Aliantei Civice a fost fluierată, poetii nostri ar fi trebuit să-si dea seama că nu era vorba doar de fesenismul moldovean ci si de refuzul unui vorbitor lipsit de suflu.
Parlamentarul si (pneu)maneaua . Orice spirit cultivat va replica – pe bună dreptate – că exista pneuma din greacă, pe care n-ar trebui s-o ignorăm în favoarea vocabulei pravoslavnice dar pentru ipoteticul «om din popor», care nu deschide dictionarul înainte de a vorbi, există o sinonimie partială între duh si suflet si nici una între pneuma si suflet. Mi-l amintesc si azi, după mai bine de trei decenii, pe onorabilul Papa Stohl, cuprins de mare sucăr academic pentru că studentii din ultimul an de la sectia de franceză nu au reactionat cum se cuvine la volutele sale retorice privind rolul unui anume «élan pneumatique» în versetele lui Claudel, prea mare lăudător al Maresalului pentru ca în 1944 tinta elanului său lingusitor să fie un General . Pentru noi, cei absolventi ai promotiei 1969 ai liceului românesc, striviti de luptele gramaticale ale lui Corneliu Dimitriu contra tuturor colegilor din tară, de morfosintaxe elaborate de Jean-Renaud d’Agrigo-Roy ce aveau să fie depăsite de cursurile teodorcristene cînd urma să sustinem «deful», de cursuri de socialism stiintific si de învătarea pe de rost impusă la literatură universală de distinsa doamnă Law-Guiness Book, pentru noi, care urma să avem drept «sefă de promotie» o bună tocilăreasă a manualelor Lagarde et Michard , legătura dintre pneuma, suflu si suflet exista undeva într-un cotlon al notelor de subsol din memorie. Ca multi altii, specialistul în umor nu tocmai exersat într-ale umorului cotidian nu percepea (nu pricepea) că fiecare generatie intră în exersarea spiritului (si a sufletului) cu un alt repertoar lexical, cu alte modele semantico-sintactice. Cînd senatorul migrator Kalos-Plutianu îi dă lectii de poezie unui celebru manelist, iar acesta la rîndu-i îi replică în numele versurilor de suflet, cel care crede mereu că are ultima vorbă în orice discutie este lipsit de bun simt din două motive:
• celebrul Adrian este totusi absolvent al scolii noastre din anii 80, cu promovabilitate impusă de către partid si cu standardul liricoid al stadioanelor, cunoscînd despre poeti comentariile «profei»
• acelasi personaj a fost si laureat al Cîntării României, împotriva căruia nu a crîcnit cel îmbarcat pe caravela politică a unui autor de versuri de festival .
Cei care ne apără gingasul suflet de violenta manelelor (dar nu spun o vorbă despre porcăriile cîntate pe la nunti de «rapsozi populari» cu atestat) ar face bine să vadă că schimonosirea liricii în versuri de tarabă este rezultatul firesc al deceniilor în care studiul literaturii române însemna, dacă doreai să fii sigur de reusită la admiterea în liceu (ba uneori si la facultatea de Filologie) învătarea pe de rost a unor comentarii, impusă si astăzi de unii venerabili dascăli, cerută chiar de studenti, care văd în verificarea fidelitătii memoriei fată de curs un criteriu de obiectivitate în notare.
Între timp, la un liceu care-si recrutează elevii din clasa a V-a, o copilă este pusă să redacteze o compunere despre Ioan Petru Culianu.
Web Side Story. Prea sătul de a-l vedea pe Gigi B. Kalos-Plutianu combătîndu-i cu egală condescendentă pe Adrian Cioroianu (pentru că nu întelege că un intelectual nu poate fi decît de stînga) si pe Adrian Minune (pentru că nu scrie lieduri de Schubert pe versuri de Miron Radu Paraschivescu), intru pe web si surfînd în MSN-ul frantuzesc (din comoditate) poate, poate oi da de Suflet, rămîn cu gura căscată în fata monitorului în fata unui anunt, pe care l-am salvat si vi l-am oferit în deschiderea articolului.
Neavînd card virtual, mă plimb prin românescul «suflet» si prin frantuzescul «âme»-ferm convins că sîntem superiori hexagonalilor pînă si pe această piată, nu numai prin penetratia feminină realizată cu ajutorul agentiilor matrimoniale si a burselor de studii. În drum dau de un site de poezie (al lor, nu al nostru) care furnizează un clasament al autorilor lirici în functie de căutarea lor pe web (clasamentul era întocmit în decembrie 2003):
1 : Victor HUGO (109033 accčs) 2 : Charles BAUDELAIRE (46975 accès) 3 : Paul VERLAINE (42621 accès) 4 : Jean de LA FONTAINE (31900 accès) 5 : Joachim DU BELLAY (25408 accès) 6 : Pierre de RONSARD (25393 accès) 7 : Émile VERHAEREN (21376 accès) 8 : Alfred de MUSSET (21019 accès) 9 : Alphonse de LAMARTINE (19518 accès) 10: Arthur RIMBAUD (17003 accès)
Se vede că poetul «de largă respiratie»(adică detinătorul unor bojoci puternici), comparat de unii exegeti cu Adrian Poetul Minune pe baza capacitătii pulmonare, evident, detine primul loc, ceea ce vădeste înrudirea noastră spirituală cu accesatorii de situri poetice francofoni. Trecînd la AME descopăr o sărăcie totală: tot felul de asociatii, care de care mai bizare, unele cu profil spitalicesc, altele fără nici o legătură cu sufletul . Trecînd la românescul SUFLET mi se umflă inima de bucurie văzînd afisată cifra de 15ll0 trimiteri. Să mai spună cineva că n-avem mai mult suflet decît compatriotii lui Chirac. Evident, mi-ar trebui o săptămînă pentru a pătrunde în adîncimea impenetrabilă a acestui mister care stă la temelia superioritătii noastre lirice, confirmate de toti invitatii nostri de acolo cînd se află aici, fie în declaratii la un pahar, fie în interviuri apărute cu litere măscate în gazetele noastre literare. Parcurg doar vreo 40 de coli virtuale (circa 600 de pozitii) si sînt coplesit.
Surfati sufletele noastre. Un prim moment de legitimă mîndrie este constata constatarea că s-a născut web-eminescomania. Aparitiile Poetului Nepereche sînt numeroase, astfel încît cei care nu pun mîna pe cărti vor ajunge la Luceafărul dînd clicuri simple sau duble, la stînga de preferintă întrucît Eminescu ar fi fost legat de această orientare . Dar bogătia sufletului nostru ca generatoare de poezie nu se opreste aici. Reproduc doar un florilegiu din primele 150 de pozitii, o picătură din oceanul nostru de inimă-web si suflet–net, atît de grăitoare însă.
In toate lucrurile,. Din suflet si din trup cate putin...Le forum du site lokanova.net – ainsi qu'un espace réservé ... s spirit n; suflet n; fantomă f; vioiciune f; in high spirits bine dispus Le Chemin de la Vie Originelle ... numai cei care au putut edifica o Constiinta si un Suflet nemuritoare. Aceasta Plan Originar de care ne vorbesc toate ... ..::| nichita |... asa că e loc, e loc, este. CÎNTEC. Echilibru, vertical, de suflet,. între guri cu colti rînjiti .....Mircea Bujor – Trei poezii inedite Laut,boabă de suflet cu mirt uns. ... Întrebare: Există vreo diferentă între constiintă si suflet? Răspuns: Am putea spune că fundamental sînt ... suflet • Dialoguri despre spiritual-nonspiritual Toti avem ascunsa in suflet o tara.... Turist de suflet: Timisoara, ieri si azi Aromanians (Vlachs) in the Balkans: News – Talmes-balmes pentru suflet Moldova :: Privesti tema – Suflet pereche A fost odata un suflet inghetat. Il inghetasera singuratatea si neiubirea si hiberna Miki Suflet hain. Suflet hain, suflet hain, suflet hain.Fanclub Forum – Locul de intalnire al fanilor ... Dar k anormal acestui fenomen, imi place noua melodie a lor „Suflet pereche Fanclub Forum Nume Utilizator. Remember Me?... • Costi Ionita. • „Pentru suflet".
Internetul distractiv Home Site-uri analizate Link-uri Software de suflet Am stat mult sa ma gandesc daca sa pun acest material la Internetul . E ceva mult prea de suflet si mult mai putin de ras. ...
Dau peste un anunt care mă mobilizează : Yahoo! Groups Free, easy email groups ... Bine ati venit la lista suflet. Prin aceasta lista de discutii ne propunem crearea unei comunitati a romanilor. Îmi procur un card virtual ca să cumpăr suflet de pe Net, contînd pe seriozitatea campaniei făcute de MSN Shop. Clichez si primesc un răspuns dezamăgitor:
Votre recherche „suflet" n'a pas donné de résultats .Vous pouvez essayer l'une des options suivantes : 1. Vérifier l'orthographe de votre ou de vos mots-clés 2.Utiliser un ou plusieurs mots-clés différents (un seul peut suffire) 3.Elargir votre recherche avec un ou des mots-clés plus généraux. Vous pouvez donc essayer à nouveau, ou vous rendre directement sur lune des catégories de notre moteur de comparaison de prix.
E limpede că trebuie să învăt limba engleză.
În căutarea suflului pierdut, ridiculizînd o anume suficientă hexagonală (oripilantă pentru orice român, care refuză însă a-i regăsi echivalentul mioritic), André Glucksmann găsea o formulare remarcabilă, pe care o citez si traduc din memorie, nereusind să găsesc textul în acest moment: „Dacă englezoaicele sînt roscate, francezii sînt cartezieni”. Dispretuitori peste poate fată de oamenii de culoare (exceptînd cazurile cînd, sub regimul prea-Luminatului Stejar de Scornicesti, porumbitele moldovalahe îsi luau zborul matrimonial spre Africa sau tările arabe), mioriticii nostri compatrioti ar putea spune: „Dacă negrii sînt animisti, românii sînt sufletisti”. Făcînd această subtilă remarcă, orice reprezentant al urmasilor întîlnirii dintre Decebal si Traian ar putea marca dubla noastră ruptură – fată de cei din Occident (cu suflet mic fată de al nostru, îngusti rationalisti ce n-au habar de cuvîntul dor –alt motiv de legitimă mîndrie idiomatică) si fată de Sălbatici, al căror suflet se reduce în imaginarul multora la dimensiunile membrului viril (obiect de invidie) si la presupusul caracter torid al negreselor (obiect de fantasmare).
De cei din urmă ne desparte lenea (a lor, evident), de ceilalti prea rigida punctualitate (în nici un caz a noastră). Abordînd cultura psihologică natională din cinci perspective (poporană, clericală, enciclopedică, filosofică si stiintifică), Herseni folosea eterna si fascinanta noastră marotă, pozitia geoculturală: „Patria noastră a fost totdeauna asezată la «răscruce de vînturi», încît a stat într-un contact neîntrerupt cu toate marile civilizatii europene, asiatice si africane” . Formularea privea orizontul clerical al cunoasterii sufletului. In cel poporan însă, problema era mai complicată. Se pare că – legati de cresterea vitelor si de cultura pămîntului, „oamenii de pe pămîntul nostru n-au putut nega animalelor si nici chiar vegetalelor un anume suflet, în întelesul de principiu al vietii, comun de altfel, pe aceeasi linie a vietii, cu al oamenilor”. Din învătătura crestină însă (denumită «propagandă» de distinsul cercetător, curbat sub orizontul rosu al ateismului oficial), s-a retinut pare-se în cultura poporană tendinta misogină (sufletul apartinea numai bărbatilor, nu si femeilor) . Acest fapt ar fi deja suficient pentru a explica, în cadrul analizei comportamentului national, violenta conjugală dar si o viziune perifolclorică asupra sufletului liric.
În domeniul discursului metaliric am auzit nu o dată formulîndu-se distinctia dintre poezia virilă (al cărui sediu îl bănuiti desigur, asa încît mă scutiti de folosirea unor termeni prohibiti de organul dirijat de Ralu K. Filip), care se prelungeste ca activitate de-a lungul vietii individului si poezia feminină, însotitoare a pubertătii, care trece rareori de pragul tranzitiei biologice. Pentru orice amator de speculatii sexopoetice am putea presupune că aici se manifestă diferenta dintre două tipuri de suflet, cel masculin si cel feminin, subarticulînd ruptura dintre anima si sufflitus, care ne-a rupt de orizontul limbilor romanice occidentale , mentinîndu-ne, virtual, în zona vocabularului de sorginte latină. Dar legătura semantică dintre suflet si respiratie se regăseste mai clar în alt cuvînt din lexicul psihologic si religios poporan si anume duh, ambivalent întrucît se referă la intelect cînd avem de-a face cu expresia sărac cu duhul si la găselnită verbală (vorbă de duh). Diferenta dintre viril si feminin apare astfel structurată pe două nivele:
• cel al suflului, corelat cu capacitatea pulmonară pentru opozitia dintre sexe si de un autor serios ca Emmanuel Mounier
• cel al duhului, deoarece vorbele de duh au o puternică dominantă pornografică în spatiul carpato-dunărean, iar o femeie nu-si poate permite să intre în acest teritoriu – mai ales în public – fără a risca să fie tratată drept....; pe de altă parte, femeile nu pot avea rolul de duhovnic în spatiul ortodoxiei. Paradigma masculină a sufletului în lirică este legată de poetul de largă respiratie, de vocea amplă desfăsurată în spatii mari, cea feminină de texte intimiste, eventual legate de universul copiilor. Între Păunescu, care a făcut disidentă cîntînd Conducătorul, si Ana Blandiana, a cărei imagine este legată de Motanul Arpagic, românii l-au preferat pe cel dintîi. Iar cînd, prin ‘90, în Piata Unirii, lidera Aliantei Civice a fost fluierată, poetii nostri ar fi trebuit să-si dea seama că nu era vorba doar de fesenismul moldovean ci si de refuzul unui vorbitor lipsit de suflu.
Parlamentarul si (pneu)maneaua . Orice spirit cultivat va replica – pe bună dreptate – că exista pneuma din greacă, pe care n-ar trebui s-o ignorăm în favoarea vocabulei pravoslavnice dar pentru ipoteticul «om din popor», care nu deschide dictionarul înainte de a vorbi, există o sinonimie partială între duh si suflet si nici una între pneuma si suflet. Mi-l amintesc si azi, după mai bine de trei decenii, pe onorabilul Papa Stohl, cuprins de mare sucăr academic pentru că studentii din ultimul an de la sectia de franceză nu au reactionat cum se cuvine la volutele sale retorice privind rolul unui anume «élan pneumatique» în versetele lui Claudel, prea mare lăudător al Maresalului pentru ca în 1944 tinta elanului său lingusitor să fie un General . Pentru noi, cei absolventi ai promotiei 1969 ai liceului românesc, striviti de luptele gramaticale ale lui Corneliu Dimitriu contra tuturor colegilor din tară, de morfosintaxe elaborate de Jean-Renaud d’Agrigo-Roy ce aveau să fie depăsite de cursurile teodorcristene cînd urma să sustinem «deful», de cursuri de socialism stiintific si de învătarea pe de rost impusă la literatură universală de distinsa doamnă Law-Guiness Book, pentru noi, care urma să avem drept «sefă de promotie» o bună tocilăreasă a manualelor Lagarde et Michard , legătura dintre pneuma, suflu si suflet exista undeva într-un cotlon al notelor de subsol din memorie. Ca multi altii, specialistul în umor nu tocmai exersat într-ale umorului cotidian nu percepea (nu pricepea) că fiecare generatie intră în exersarea spiritului (si a sufletului) cu un alt repertoar lexical, cu alte modele semantico-sintactice. Cînd senatorul migrator Kalos-Plutianu îi dă lectii de poezie unui celebru manelist, iar acesta la rîndu-i îi replică în numele versurilor de suflet, cel care crede mereu că are ultima vorbă în orice discutie este lipsit de bun simt din două motive:
• celebrul Adrian este totusi absolvent al scolii noastre din anii 80, cu promovabilitate impusă de către partid si cu standardul liricoid al stadioanelor, cunoscînd despre poeti comentariile «profei»
• acelasi personaj a fost si laureat al Cîntării României, împotriva căruia nu a crîcnit cel îmbarcat pe caravela politică a unui autor de versuri de festival .
Cei care ne apără gingasul suflet de violenta manelelor (dar nu spun o vorbă despre porcăriile cîntate pe la nunti de «rapsozi populari» cu atestat) ar face bine să vadă că schimonosirea liricii în versuri de tarabă este rezultatul firesc al deceniilor în care studiul literaturii române însemna, dacă doreai să fii sigur de reusită la admiterea în liceu (ba uneori si la facultatea de Filologie) învătarea pe de rost a unor comentarii, impusă si astăzi de unii venerabili dascăli, cerută chiar de studenti, care văd în verificarea fidelitătii memoriei fată de curs un criteriu de obiectivitate în notare.
Între timp, la un liceu care-si recrutează elevii din clasa a V-a, o copilă este pusă să redacteze o compunere despre Ioan Petru Culianu.
Web Side Story. Prea sătul de a-l vedea pe Gigi B. Kalos-Plutianu combătîndu-i cu egală condescendentă pe Adrian Cioroianu (pentru că nu întelege că un intelectual nu poate fi decît de stînga) si pe Adrian Minune (pentru că nu scrie lieduri de Schubert pe versuri de Miron Radu Paraschivescu), intru pe web si surfînd în MSN-ul frantuzesc (din comoditate) poate, poate oi da de Suflet, rămîn cu gura căscată în fata monitorului în fata unui anunt, pe care l-am salvat si vi l-am oferit în deschiderea articolului.
Neavînd card virtual, mă plimb prin românescul «suflet» si prin frantuzescul «âme»-ferm convins că sîntem superiori hexagonalilor pînă si pe această piată, nu numai prin penetratia feminină realizată cu ajutorul agentiilor matrimoniale si a burselor de studii. În drum dau de un site de poezie (al lor, nu al nostru) care furnizează un clasament al autorilor lirici în functie de căutarea lor pe web (clasamentul era întocmit în decembrie 2003):
1 : Victor HUGO (109033 accčs) 2 : Charles BAUDELAIRE (46975 accès) 3 : Paul VERLAINE (42621 accès) 4 : Jean de LA FONTAINE (31900 accès) 5 : Joachim DU BELLAY (25408 accès) 6 : Pierre de RONSARD (25393 accès) 7 : Émile VERHAEREN (21376 accès) 8 : Alfred de MUSSET (21019 accès) 9 : Alphonse de LAMARTINE (19518 accès) 10: Arthur RIMBAUD (17003 accès)
Se vede că poetul «de largă respiratie»(adică detinătorul unor bojoci puternici), comparat de unii exegeti cu Adrian Poetul Minune pe baza capacitătii pulmonare, evident, detine primul loc, ceea ce vădeste înrudirea noastră spirituală cu accesatorii de situri poetice francofoni. Trecînd la AME descopăr o sărăcie totală: tot felul de asociatii, care de care mai bizare, unele cu profil spitalicesc, altele fără nici o legătură cu sufletul . Trecînd la românescul SUFLET mi se umflă inima de bucurie văzînd afisată cifra de 15ll0 trimiteri. Să mai spună cineva că n-avem mai mult suflet decît compatriotii lui Chirac. Evident, mi-ar trebui o săptămînă pentru a pătrunde în adîncimea impenetrabilă a acestui mister care stă la temelia superioritătii noastre lirice, confirmate de toti invitatii nostri de acolo cînd se află aici, fie în declaratii la un pahar, fie în interviuri apărute cu litere măscate în gazetele noastre literare. Parcurg doar vreo 40 de coli virtuale (circa 600 de pozitii) si sînt coplesit.
Surfati sufletele noastre. Un prim moment de legitimă mîndrie este constata constatarea că s-a născut web-eminescomania. Aparitiile Poetului Nepereche sînt numeroase, astfel încît cei care nu pun mîna pe cărti vor ajunge la Luceafărul dînd clicuri simple sau duble, la stînga de preferintă întrucît Eminescu ar fi fost legat de această orientare . Dar bogătia sufletului nostru ca generatoare de poezie nu se opreste aici. Reproduc doar un florilegiu din primele 150 de pozitii, o picătură din oceanul nostru de inimă-web si suflet–net, atît de grăitoare însă.
In toate lucrurile,. Din suflet si din trup cate putin...Le forum du site lokanova.net – ainsi qu'un espace réservé ... s spirit n; suflet n; fantomă f; vioiciune f; in high spirits bine dispus Le Chemin de la Vie Originelle ... numai cei care au putut edifica o Constiinta si un Suflet nemuritoare. Aceasta Plan Originar de care ne vorbesc toate ... ..::| nichita |... asa că e loc, e loc, este. CÎNTEC. Echilibru, vertical, de suflet,. între guri cu colti rînjiti .....Mircea Bujor – Trei poezii inedite Laut,boabă de suflet cu mirt uns. ... Întrebare: Există vreo diferentă între constiintă si suflet? Răspuns: Am putea spune că fundamental sînt ... suflet • Dialoguri despre spiritual-nonspiritual Toti avem ascunsa in suflet o tara.... Turist de suflet: Timisoara, ieri si azi Aromanians (Vlachs) in the Balkans: News – Talmes-balmes pentru suflet Moldova :: Privesti tema – Suflet pereche A fost odata un suflet inghetat. Il inghetasera singuratatea si neiubirea si hiberna Miki Suflet hain. Suflet hain, suflet hain, suflet hain.Fanclub Forum – Locul de intalnire al fanilor ... Dar k anormal acestui fenomen, imi place noua melodie a lor „Suflet pereche Fanclub Forum Nume Utilizator. Remember Me?... • Costi Ionita. • „Pentru suflet".
Internetul distractiv Home Site-uri analizate Link-uri Software de suflet Am stat mult sa ma gandesc daca sa pun acest material la Internetul . E ceva mult prea de suflet si mult mai putin de ras. ...
Dau peste un anunt care mă mobilizează : Yahoo! Groups Free, easy email groups ... Bine ati venit la lista suflet. Prin aceasta lista de discutii ne propunem crearea unei comunitati a romanilor. Îmi procur un card virtual ca să cumpăr suflet de pe Net, contînd pe seriozitatea campaniei făcute de MSN Shop. Clichez si primesc un răspuns dezamăgitor:
Votre recherche „suflet" n'a pas donné de résultats .Vous pouvez essayer l'une des options suivantes : 1. Vérifier l'orthographe de votre ou de vos mots-clés 2.Utiliser un ou plusieurs mots-clés différents (un seul peut suffire) 3.Elargir votre recherche avec un ou des mots-clés plus généraux. Vous pouvez donc essayer à nouveau, ou vous rendre directement sur lune des catégories de notre moteur de comparaison de prix.
E limpede că trebuie să învăt limba engleză.
